Răni infectate de
atâta ură,
Peste se vede
doar o umbră neagră.
Dar uitându-mă
mai atent
Era o baltă de
sânge,
Peste care plutea
o manta de ură
Ce îţi zdrobea
orice sentiment faţă de cineva
Sau ceva
Şi care
inevitabil te capta,
Precum frumuseţea
morţii
Care te pândeşte
peste tot,
Şi încercând a
scăpa de ea
Vei deveni precum
fantoma sa,
Sau doar balta
cea de sânge seacă
Fiind acoperită
doar de ură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu