Miros de răşină-n
straja neagră
Cuprins de teamă
mă afund
Tot mai adânc, in
strajă
Ţesând covorul
cel de sânge rupt.
Trecut dincolo-n
lumea moartă
Văd doar nişte
umbre sumbre,
Abătute-n codrul
negru
Căutând un trup
de pradă.
Fugind
nestingherit înspăimântat,crucit
Pe loc, oblu, am zărit
O siluetă-ntunecată
De copac ea fiind
spânzurată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu